Nu stiu daca de vina sunt Saturn si Pluto sau apropierea lui 2012, dar, de cateva saptamani, multa lume se plange ca trece printr-o criza. Interesant este ca nu invoca atat latura economica, cu care s-a obisnuit deja de ceva timp, cat un altfel de criza. O voi numi criza de viata. Oamenii parca nu se mai simt bine in viata lor, parca nu au suficient, nu fac destul, isi dau seama deodata ca le lipseste orice satisfactie. Este ca si cand realizeaza ca nu iau destul din viata.
Sigur ca nu este intamplator momentul acestei crize, suprapus peste perioada de dificultati economice. Este precum o femeie admirata, dorita sau invidiata pentru infatisare, haine, stralucire, care la sfarsitul zilei isi da jos machiajul, vesmintele spectaculoase si … ce ramane?! Cam ce ramane in viata multora cand dai la o parte banii, statutul social si profesional. Ceva tern, sters – la exterior; ceva trist sau chiar gol – la interior.
Dar criza de viata este un moment culminant, ce poate declansa schimbari majore, benefice daca (si numai daca!) ii acordam suficient credit in acest sens.
Stiu! ,,Simplu de zis, dar…”. Nu sustin ca e cel mai simplu lucru de pus in aplicare, ba chiar spun ca este nevoie de multa determinare si efort, dar tineti minte ca in joc este depasirea crizei, evolutia si succesul vostru. Tocmai pentru ca necesita atat efort si timp si pentru ca miza este atat de importanta, ma duce gandul la cantonamentele sportivilor dinaintea celor mai importante competitii. Isi construiesc un plan foarte strict de pregatire, de antrenamente, conceput clar in vederea atingerii unor obiective bine determinate in cadrul viitoarei competitii.
Antrenati-va pentru a obtine ceea ce va doriti!
Nu putem sa ne stabilim cantonamentul in munti sau in Antalya, precum sportivii (desi pentru unii ar fi o solutie
), dar ne putem inspira din modul lor de pregatire, de antrenare pentru a fi performanti. Am scris deja despre coaching (= antrenament), ce scop are si ce metode presupune. In contextul acestui articol, va recomand un antrenament in 3 pasi:
Evident ca in urmarea acestor pasi are o importanta si priceperea antrenorului, care puteti fi voi insiva sau o persoana special pregatita in acest sens. Dar sa-l detaliem pe fiecare in parte.
Aflarea lucrurilor care ne sunt necesare pentru succes presupune un efort onest de autocunoastere (vezi si Sabotarea autocunoasterii). In aceasta etapa este necesar sa va testati convingerile si sa renuntati la cele care v-au limitat dezvoltarea personala. Intrebati-va de cand si de unde ati preluat anumite axiome, conceptii si obiceiuri de viata, in ce masura va reprezinta ele, cat v-au ajutat sau, dimpotriva, cat v-au stopat. De asemenea, investigati ce anume va face bine, va multumeste, va implineste. Pentru aceasta, amintiti-va si analizati momente din trecut in care ati avut sentimente pozitive. Retineti ce descoperiti in aceasta etapa! Ba chiar v-ar fi de mare ajutor sa si notati.
Este foarte important sa reusiti sa ajungeti la esenta lucrurilor. Spre exemplu, daca va amintiti ca v-a fost bine cand aveati un anume job, mergeti mai departe cu ancheta si identificati ce anume v-a determinat acea stare de bine: castigul material, stabilitatea, utilitatea, recunoasterea sau alte valori? Pentru ca obtinerea acestor valori echivaleaza cu succesul personal. In caz contrar, exista capcana de a va raporta la false nevoi, care nu va reprezinta si, drept urmare, va fi doar o chestie de timp pana veti trece iar printr-o criza de nemultumire, de insatisfactie.
Pentru a doua etapa, va este de ajutor sa vizualizati unde, cum si in ce interval de timp vreti sa ajungeti. Definiti-va in mod clar, pozitiv si realist obiectivele, detaliati etapele actiunii, mijloacele necesare si perioada estimata pentru indeplinirea lor. Toate acestea trebuie sa fie in acord permanent cu valorile descoperite anterior ca fiind baza viitorului vostru succes.
A treia etapa este partea practica. Va cunoasteti, stiti unde vreti sa ajungeti, v-ati facut planul de bataie, viitorul suna bine. Mai ramane sa treceti la fapte.
Insa cand ajung in acest moment, cei mai multi oameni gasesc tot felul de scuze, alibiuri, justificari, lipsuri, bariere, care ii impiedica, zic ei, sa actioneze. ,,Eu nu am timp”, ,,eu am mai incercat si am dat gres”, ,,eu n-am aceleasi resurse ca cei care au reusit asta” etc. Practic, se descurajeaza. Pentru a depasi mai repede acest hop, am o sugestie, care se leaga de etapa anterioara (unde am specificat ,,detalierea etapelor”): incepeti cu pasi mici care va permit succese rapide, vizibile, cuantificabile. Acestea, desi pot viza aspecte minore din viata voastra, sunt foarte motivante. Odata ce constati ca esti capabil, ca ai reusit ceva, te simti in stare sa incerci mai mult.
Pe parcursul actiunii, pot aparea si obstacole sau intazieri neprevazute, din cauze legate de voi sau de factori independenti de vointa voastra. Nu este cazul sa va panicati sau, mai rau, sa renuntati. Puteti sa reconfigurati anumiti pasi, sa modificati durata etapelor din demersul vostru sau puteti inlocui anumite resurse. Daca, de pilda, mizati pe anumite relatii intr-un demers profesional, dar ele nu va mai sunt accesibile, nu este un motiv sa renuntati la demers. Cautati mai bine alte resurse decat relatiile respective. Important este sa va raportati permanent la obiective si sa le modelati in functie de conditiile intalnite pe parcurs.
De real ajutor in etapa actiunii concrete sunt si feedback-urile – fie cele explicite, primite de la diferite persoane, fie cele implicite, pe care le puteti gasi in evaluarile si monitorizarile progreselor (sau stagnarilor) voastre. Aceste feedback-uri pot, de asemenea, sa va sugereze schimbari in modul de actiune.
Evident ca nu pot epuiza un subiect atat de vast intr-un articol de blog, insa daca aveti nelamuriri sau intrebari suplimentare, sunteti invitati sa le postati la sectiunea de comentarii.
Succes!



Bineinteles ca e nevoie de sprijin. Unii au bafta sa-l gaseasca in familie, in cercul de prieteni apropiati, altii trebuie sa caute rezolvarea cu ajutorul unor persoane special pregatite – formatori de dezvolatre personala, coachi… Acum se gasesc pe piata si foarte multe carti de psihologie practica si pe intelesul ne-specialistilor. Esential este sa te preocupe propria evolutie, dezvoltare si sa-i acorzi resurse – timp, vointa …si bani, bineinteles
In functie de nivelul de inteligenta emotionala, avem mai mult sau mai putin de munca, avem mai mare sau mai mica nevoie de ajutor din partea unui specialist.
Pe bune, cati stiu sa urmeze toti pasii astia intocmai? cei mai multi renunta inainte de a incepe. Poate doar cu sprijin de la apropiati, de la persoane de specialitate.
ca o voce a constiintei, citez dintr-un jurnal publicat:
“daca voi urmari doar nevoia reala inca de la bun inceput, voi obtine rezultate mult mai bune in final.
Asta inseamna sa vad limpede imaginea rezultatelor necesare, cu cat mai multe detalii, incat sa am impresia ca deja am reusit si apoi sa fac doar ceea ce duce la satisfacerea nevoii reale.
Ceea ce vreau sunt doar dorinte.
Nevoile sunt necesitati.
Nevoile sunt esentiale pentru reusita si implinire.
Pentru a constata ceeea ce doar vreau, trebuie sa ma intreb: ce vreau sa fac acum?
Pentru a constata de ce este nevoie cu adevarat, trebuie sa ma intreb: ce as vrea sa fi facut?
De ce am cu adevarat nevoie de la aceasta decizie? am nevoie ca eu si ceilalti sa cunoastem reusita si implinirea? oare in viziunea mea ma concentrez clar asupra rezultatelor necesare?
Spun eu “DA” doar acelor lucruri care duc la satisfacerea nevoii reale si “NU” tuturor celorlalte?
Oare stiu care-i adevarata mea nevoie?
Imi folosesc ratiunea punandu-mi o intrebare practica: oare stiu de ce am cu adevarat nevoie? Ma informez corect in privinta optiunilor de care dispun si analizez totul atent, pana la capat?”
(Spencer JOHNSON – Da sau Nu)
Imi place. E profi.
Prima e temelia
.
Mersi si … spor!!
Interesant articolul, si regasesc aici ceea ce am discutat noi. In ceea ce ma priveste am trecut de o etapa, lucrez la o noua etapa (sau a doua dc pot spune asa), am incredere ca o sa rezolv ce mi-am propus, poate nu atat de repede pe cat credeam la inceput (apropos de obstacole legate de factori independenti de vointa noastra)dar am sa rezolv…